INTRODUCERE

           Formarea şi funcţionarea pieţei muncii este unul din procesele  complexe ale tranziţiei la economia de piaţă ale României, care presupune reconsiderarea bazelor teoretice ale politicilor de formare şi ocupare a forţei de muncă şi ale mecanismelor de reglare a cererii şi ofertei acesteia.
          Agricultura reprezintă unul din sectoarele importante ale economiei româneşti în care îşi desfăşoară activitatea o pondere importantă a populaţiei ocupate. Una din cerinţele integrării României în U.E. este tocmai reducerea gradului de ocupare al populaţiei în agricultură şi transferul forţei de muncă de la activităţile agricole către cele non-agricole. Acest lucru presupune o evaluare a instruirii, a calificării şi a abilităţilor ce caracterizează forţa de muncă, dar şi găsirea unor soluţii de instruire continuă care să contribuie la o mai bună calificare şi adaptare a acesteia la cerinţele pieţei.

CUPRINS

Capitolul I

Metode de conservare a produselor alimentare
1.1. Introducere
1.2. Clasificarea procedeelor de conservare a alimentelor
1.2.1. Metode de conservare a alimentelor
1.2.2. Procedee de conservare termice moderne
Capitolul II 
Conservarea produselor alimentare prin refrigerare si congelare
2.1.Scurt istoric al frigului
2.2.Influenta temperaturilor scazute asupra principalilor agenti modificatori
2.3.Influenta temperaturilor scazute asupra insusirilor fizico – chimice ale alimentelor
2.4. Refrigerarea produselor alimentare
2.4.1. Refrigerarea in aer
2.4.2. Refrigerarea prin imersie in agenti intermediari
2.4.3. Refrigerarea prin contact cu gheata hidrica
2.4.4. Refrigerarea in vid
2.4.5. Refrigerarea produselor lichide in aparate schimbatoare de caldura
2.5. Congelarea produselor alimentare
2.5.1. Congelarea in curent de aer rece
2.5.2. Congelarea in strat fluidizat
2.5.3. Congelarea prin contact cu suprafete reci
2.5.4. Congelarea prin imersie in agenti intermediari
2.5.5. Congelarea prin contact cu agenti criogenici
2.6. Lantul frigorific
2.7. Ambalarea alimentelor congelate
2.8. Alterarea produselor alimetare
Capitolul III  Congelarea carnii
3.1. Structura anatomica a carnii
3.2. Compozitia chimica si valoarea alimentara a carnii
3.3. Insusirile fizico – chimice si tehnologice ale carnii
3.3.1. Insusirile fizico – chimice ale carnii
3.3.1.1. Factori nutritivi
3.3.1.2. Aciditatea carnii
3.3.2. Insusirile tehnologice ale carnii
3.4. Pastrarea carnii in stare proaspata
3.4.1. Carnea refrigerata
3.4.2. Carnea congelata
3.4.2.1. Efectele congelarii asupra unor caracteristici ale carnii
3.4.2.2. Avantajele congelarii ; procurarea si maturarea carnii
3.5. Depozitarea carnii congelate
3.5.1. Prognoza duratei de depozitare
3.6. Modificari care au loc in timpul congelarii si depozitarii in stare congelata
3.6.1. Modificari de volum
3.6.2. Consistenta carnii
3.6.3. Culoarea
3.6.4. Modificarea greutatii
3.6.5. Modificari histologice
3.6.6. Denaturarea si insolubilizarea proteinelor
3.6.7. Oxidarea lipidelor
3.6.8. Modificari biochimice
3.7. Particularitati la congelarea carnii de diferite mamifere
3.7.1. Carnea de bovine
3.7.2. Carnea de vitel
3.7.3. Carnea de porc
3.7.4. Carnea de ovine
3.7.5. Organele
3.8. Concluzii

Capitolul I .

Metode de conservare a produselor alimentare

1.1. Introducere
  Conservarea produselor alimentare constituie o verigă importantă în asigurarea calităţii acestora. Modalităţile prin care se realizează acest deziderat cuprind o gamă largă de tehnici de conservare, clasificate în două grupe : metode termice şi atermice.
Conservarea (produselor alimentare) în vederea fie a prelungirii duratei de valabilitate, fie pentru modificarea caracteristicilor senzoriale a apărut încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, în scrierile istorice sunt amintite: uscarea la soare, prin ventilaţie naturală, sau pe un foc cu lemne; sărarea şi afumarea cărnii; eliminarea apei (deshidratarea) şi conservarea în grăsime sau zahăr; păstrarea măslinelor în apă – în palatul din Cnossos s-au găsit ulcioare în care se păstrau măsline acum cca. 4000 de ani .