|
FIINŢA UMANĂ ŞI NURSINGUL |
|
|
|
|
Scris de Administrator
|
|
Vineri, 20 Mai 2011 15:05 |
|
SIMONA MARIANA PRUNĂ
In memoriam bunicilor mei.
FIINŢA UMANĂ ŞI NURSINGUL
 |
Coperta
Caduceul - Gravură de Thomas Möser
|
 |
“Caduceus“ sau “Vergeaua lui Hermes” fără niciun aspect legat de medicină, se crede a fi semnul astrologic al planetei Mercur (Hermes, zeu grec ca şi zeul Mercur - mesagerul zeilor, ghidul morţilor.) |
 |
„Hygeia“– zeiţa sănătăţii, fiica lui Asclepius , are o imagine asociată cu prevenirea bolii şi menţinerea stării de sănătate. De la numele “hygeia” s-a format cuvantul “Igiena”. “ Vasul lui Hygeia” este simbolul universal acceptat al asociaţiilor farmaceutice.
|
 |
Toiagul lui Asclepius“sau “Nehushtan” întâlnit în “Cartea Numerelor” şi atribuit lui Moise este adevaratul simbol asociat medicinei şi pleacă de la mitologia Greacă (Asclepius respectiv Esculap, fiu al lui Apolo, zeul vindecării şi medic)
|
TEORII, CONCEPTE NURSING
Hildegard Peplau – model interpersonal
Individul = este văzut ca un autosistem în dezvoltare, cu caractertici şi nevoi unice biologice, fizice, socio-psihologice. Indivizii au experienţe care le produc anxietate, tensiune, care pot perturba sănătatea, dar care pot fi şi un fond de promovare a sănătăţii. Comportamentele individuale sunt direcţionate pe: autoîntreţinere şi reducerea anxietăţii.
Nursing = proces terapeutic interpersonal, educativ, a cărui sarcină este de a promova transformarea modului de viaţă.
Relaţia nursă – pacient facilitează identificarea pacientului şi soluţionarea nevoilor nesatisfăcute.
Se identifica 4 faze în relaţie: orientare; identificare; explorare; rezolvare.
|
|
Ultima actualizare în Vineri, 20 Mai 2011 15:49 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
Idei in dezvoltare "Greselile lui Pavel Corut" |
|
|
|
|
Scris de Administrator
|
|
Vineri, 20 Mai 2011 14:45 |
|
Eseurile cuprinse în această carte reprezintă o sinteză a concepţiei mele despre diverse aspecte şi probleme de viaţă. Ca autor, sunt la început de drum, aceasta fiind prima mea carte publicată, dar ca scriitor amator, ca om ce îşi aşterne pe hârtie gândurile şi impresiile am o practică de peste douăzeci de ani. La vârsta de 12 ani o mătuşă mi-a recomandat să citesc „Romanul adolescentului miop”. Cartea o aveam în biblioteca părinţilor ( aceştia fiind nişte muncitori culţi, aveau câteva sute de cărţi la vremea aceea ), până atunci nu o luasem în seamă, dar cu acea ocazie apetitul meu pentru lecturile din afara programei şcolare a crescut. Fiind o fire introvertită, manifestând un temperament flegmatic incurabil, timpul alocat acestor lecturi era foarte mare şi de aici au început şi primele tentative de a aşterne pe hârtie diverse impresii pe marginea celor citite. Având-ul ca model pe Eliade am început să aprofundez studiul religiei şi filosofiei, trecând prin „Caracterele” lui La Bruyere, Panciatantra, Mahabharata şi tot ce am putut găsi în bogata bibliotecă a părinţilor mei. Tot în acea perioadă am primit în dar prima mea carte despre filosofia Yoga, „Yoga pentru toţi” de Desmond Dune’, era o copie scrisă la maşină şi copertată, fiind înainte de 1989 astfel de cărţi se găseau mai rar şi era mai bine, penuria de informaţie din ziua de azi fiind invers proporţională cu calitatea ei. În primăvara anului 1989 am început să citesc din scrierile sf. Maxim Mărturisitorul în filocalia dată cu împrumut de către preotul din satul bunicilor mei dinspre tată. Tot acest preot de ţară, căruia îi sunt foarte recunoscător şi azi, mi-a împrumutat prima ediţie a cărţii „Inteligenţa materiei” de dr. Dumitru Constantin Dulcan. Prin lecturile de care am avut parte încă de la începuturile mele de cititor profesionist pot spune că am fost un rasfăţat al sorţii, deoarece mi-a scos în cale cărţi de cea mai bună calitate şi asta încă dinainte de 1989.
|
|
Ultima actualizare în Vineri, 20 Mai 2011 15:03 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
DOR DE CÂNTEC, DOR DE JOC |
|
|
|
|
Scris de Administrator
|
|
Vineri, 20 Mai 2011 10:45 |
MOTTO,,
Uşor nu e nici cântecul.
Zi şi noapte, nimic nu este uşor pe pământ,
Căci roua este sudoarea privighetorilor
Care au ostenit toată noaptea, cântând.”
Lucian Blaga
Cuvânt înainte
Profesorul şi folcloristul Constantin Ungureanu este un mare iubitor şi culegător de versuri şi melodii populare vechi din zona Munteniei, versurile şi cântecele sale sunt pur şi simple studii etnologice, prezentul volum reproducând datinile şi viaţa oamenilor de la sat.
Constantin Ungureanu şi-a făcut din muzică un destin, o muzică de voie bună, o muzică pentru suflet, care îî face pe oameni egali în consumarea bucuriei.
Lucrarea ,,DOR DE CÂNTEC, DOR DE JOC” se adresează tuturor celor ce simt şi trăiesc româneşte. Profesorul Ungureanu a adunat în acest volum de cântece dorurile neamului românesc. Dorul este o expresie, un cuvânt sublim poporului român. Versurile cântecelor sale din prezentul volum se exprimă prin dor - dorul de mamă, dorul de tată, de frate, de iubită. Versurile cântecelor din paginile acestei cărţi au o înrâurire binefăcătoare asupra cititorului, trezesc în el dorul de a face bine şi de a fugi de rău.
|
|
Ultima actualizare în Vineri, 20 Mai 2011 11:07 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
Scris de Administrator
|
|
Vineri, 20 Mai 2011 10:14 |
MOTTO 
Trei suflete mari ce ard ca făcliile de Paşte cu fiecare nou cântec creat, menit să aline sufletele dumneavoastră.
Cântăm despre ,,Cei ce-au fost”, pentru ,,Cei ce sunt” şi timpul va purta mesajul nostru pentru ,,Cei ce vor fi”.
Nemurirea e în noi, în spiritul românului, în ceea ce mintea şi mâinile sale au plămădit ca vestigii materiale şi spirituale pe aceste mirifice plaiuri.
Cântăm bucuria de a fi, nădejdea în noi înşine, suferinţa şi zbuciumul truditorului de pământ şi ale păstorului român pe aceste mioritice plaiuri.
Mulţumim Măriei – Tale, ascultătorule !
|
|
Ultima actualizare în Vineri, 20 Mai 2011 10:45 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|