|
Ce este cariera si de ce o gestionam?
Cariera este o succesiune de activitati si pozitii profesionale pe care le atinge o persoana, precum si aptitudinile, cunostintele si competentele associate, pe care acestea le dobandeste sau le dezvolta de-a lungul timpului in cadrul diverselor organizatii.
Pentru a intelege ce inseamna o cariera, este necesara precizarea urmatoarelor trei elemente:
• cariera inseamna miscarea, in timp, de-a lungul unui drum care are doua laturi:
- o latura este succesiunea obiectiva de pozitii in ierarhie sau cariera externa;
- cealalta latura este interpretarea individuala, subiectiva a unor experiente profesionale sau cariera interna.
• cariera este interactiunea dintre factorii organizationali si cei individuali.
Reactia oamenilor la un post depinde de concordanta intre conceptul occupational despre sine si tipul de constrangeri, ocazii si solicitari pe care le ofera rolurile lor in organizatii.
• cariera ofera identitate ocupationala. In societatea moderna munca oamenilor este adesea elemental cheie.
Carierele se proiecteaza si se realizeaza in cadrul organizatiilor. Ele ofera o directie de canalizare a oamenilor catre domenii de care au nevoie pentru a-si indeplini functiile. Luate impreuna, carierele individuale de succes ajuta la crearea organizatiilor de succes si modeleaza perspectivele economice ale natiunilor.
Teorii privind tipurile de cariera si implicatiile
manageriale ale orientarii carierei
a) Teoria lui Holland
Conventional: Persoanele plasate aici prefera activitati ordonate, supuse regulilor, care, in general, presupun organizarea informatiei scrise sau numerice, analiza rezultatelor cu un set de proceduri neambigue. Acesti indivizi sunt de obicei conformisti, ordonati, eficienti si practice. Descrieri mai putin flatante mentioneaza lipsa de imaginatie, inhibitia si inflexibilitatea.
Artistic: Aceasta orientare este extreme de iferita de cea conventionala. Indivizii inscrisi aici prefera activitatile ambigue si nesistematice, care antreneaza crearea unor forme expressive de scriere si exprimare verbala sau vizuala. Adesea, ei sunt imaginative, intuitive, independenti dar si dezordonati, emotivi si nepractici.
Realist: Tipul realist prefera activitatile care cer manipularea fizica a obiectelor intr-un mediu profesional bine ordonat, cu putine cerinte sociale. Acesti oameni au de obicei,abilitati in mecanica si este probabil sa fie spontani, stabili si practice dar si timizi, conformisti si lipsiti de intuitie.
Social: Tipul social este practice opus celui realist. Cei cu orientare sociala prefera activitatile care implica informarea, ajutorarea si dezvoltarea altora si le displac mediile profesionale bine ordonate si sistematizate. Persoanele sociale sunt pline de tact,
prietenoase, intelegatoare si amabile. Descriei mai putin aprobative ( facute cel mai adesea de tipul pus de orientare, cel realist) acuza dominarea si manipularea.
Inreprinzator: Tipului de intreprinzator ii place sa lucreze cu oameni, dar isi concentreaza energia in a-i conduce si control ape ceilalti (fara a-I ajuta si a-I intelege) pentru a atinge obiectivele organizationale sau pentru a obtine beneficii economice. Caracterizarile positive include aprecieri ca: increzator in sine, ambitios, energic si vorbaret. Descrierile mai putin flatante se refera la dominare, sete de putere si impulsivitate.
STADIILE CARIEREI
Explorarea. Acest stadiu este un timp al descoperirii si al optiunii. Omenii trec de adolsecenta avand multe idei despre c ear dori sa faca si despre ce este posibil sa faca, sub raportul ocupatiilor profesionale. Indreptandu-se catre lumea adulta, ei trebuie sa se indeparteze de viziunile nerealiste sis a dezvolte un stil de viata care sa se potriveasca elementlor cheie din identitatea lor. Optiunile individului, in aceasta etapa, nu se refera exclusiv la stabilirea identitatii profesionale, dar, uneri, aceasta optiune este elemental major al acestui stadiu.
Primul loc de munca dupa terminarea liceului sau al facultatii, are o influenta puternica asupra carierei. Probabilitatea ce influenta sa fie pozitiva creste, daca subiectul face fata urmatoarelor trei misuni speciale:
- stabilirea unei retele de relatii sciale;
- obtinerea unei slujbe incitante pentru abilitatile avute;
- adaptarea la aspecte emotionale.
In plus, un rol deosebit revine MENTORULUI, care se preocupa in special sa dea sfaturi si sa creeze oportunitati tanarului. Principalele functii ale mentorului sunt:
- sustinere- mentorul isi poate nominaliza discipolul pentru transferuri si promovari avantajoase
- expunere si vizibiltate- mentorul da discipolului ocazia de a lucra cu persoane cheie si de a cunoaste alte departamente
- pregatire si feed-back- mentorul sugereaza strategii de lucru si indica punctele tari/ slabe ale performantelor discipolului
- stabilizarea- implica stabilizarea subiectului intr-un domeniu de activitate. La inceput, oamenii sunt inclinati sa se ocupe de mai multe activitati. Stabilizarea carierei implica desemnarea prioritatilor si focalizarea pe activitati esentiale. In general, acum pare necesitatea indepartarii de mentor
- avansarea si mentinerea- dupa stablizarea in diverse roluri ocupationale, indivizii se concentreaza asupra avansarii catre obiective cheie ale carierei lor si sunt perocupati sa-si mentina statutul sau pozitia.Ei incep sa pregateasca optiunile finalului de cariera, nedepartandu-se de abilitatile si interesele deja dobandite.Unii isi asuma responsabilitati de mentor si au o mare satisfactie de a instrui noua generatie.
-finalul carierei- pentru cativa, finalul carierei este timpul unei cresteri in statusul profesional si al unei influente importante in cadrul organizatiei; pentru cei mai multi, este momentul cand au atins sau sunt pe punctual de a atinge cel mai inalt nivel de responsabilitate. Apar, insa, semnele de imbatranire si problemele de sanatate. Gandul la pensie si la diminuarea veniturilor poate fi o sursa de anxietate, de diminuare a eforturilor profesionale. Unii pot insa continua, in tot acest timp, sa-si exercite activitatea de mentor inceputa anterior.
Dezvoltarea unei cariere elastice
Schimbarile organizationale impun dezvoltarea unei cariere elastice. Acest lucru inseamna anticiparea problemelor, realizarea unui salt inapoi in fata oricarei imprejurari daunatoare si mentinerea in traseul carierei, deja conturat.
Reguli in dezvoltarea unei cariere elastice:
- Cunoaste-te pe tine insuti, cautand raspunsuri la intrebari de tipul ,,Care este identitatea ocupationala si orientarea in cariera?” , “Care sunt propriile puncte tari/ slabe?” ,,Cum pot eu adauga valoare companiei mele?”
- Cunoaste-ti mediul profesional pentru a anticipa oportunitatile si a evita catastrofele.
- Ingrijeste-ti reputatia profesionala facilitand accesul celorlalti, in spcial a decidentilor puternici din companies au din afara ei, la realizarile si abilitatile care te individualizeaza.
- Ramai nobil si mereu in evolutie dezvoltandu-ti abilitatile cautate, instruindu-te frecvent de-a lungul vietii profesionale.
- Fii atat specialist cat si generalist, creeaza-ti un portofoliu de activitati ale carierei. Investirea intr-un singur domeniu te poate face inflexibil si vulnerabil.
- Cauta posibilitati, cauta posturi care permit evidentierea clara acompetentei profesionale. Capacitatea de preciza convingator modul in care munca proprie adauga valoare si satisfactie diversi beneficiari din interior sau din exterior ajuta in negocierile cu seful ierarhic.
- Pregateste pe un plan de rezerva si fii gata sa reactionezi daca, intr-un context oarecare, postul tau devine ne-necesar.
-Mentine-te in forma financiara si psihica in pofida elementelor de stres care intervin in momentele dificile ale carierei.
Poate organizatia facilita o carierea elastica?
Indivizii au rolul principal in gestiunea propriei cariere; totusi organizatiile trebuie sa le fie parteneri. Initiativele de sprijin pentru carierele elastice cuprind:
1.Programele de planificare ale carierei. Ele ajuta angajatii:
- sa-si identifice nevoile, obiectivele, valorile si alte caracteristici personale;
- sa identifice oportunitatile interne si externe;
- sa armonizeze preferintele si punctele forte ale individului cu alternativele viabile de cariera etc.
2. Consultanta in domeniul carierei. Acesta are scopul de a-I ajuta pe angajati sa analizeze alternativele sis a ia decizii in cariera. De cele mai multe ori, consultanta se asigura de specilisti din interiorul organizatiei publice dar pentru situatii complexe si pentru a asigura confidentialitatea, se recurge uneori la consultanta externa.
3. Sisteme de informatii despre cariera, sisteme care sa asigure si sa prelucreze informatii privind piata muncii, calificarile minimale pentru posturi importante etc.
4. Cunoasterea si evaluarea abilitatilor. Cunoasterea abilitatilor este procesul de identificare a nivelelor de competenta cerute pentru posturile cheie dintr-un domeniu. Evaluarea clara a performantelor si feed-back-ul ii ajuta pe angajati sa inteleaga in ce masura pregatirea lor satisface exigentele diferitelor trasee ale carierei.
5. Informarea personalului cu privire la directia strategica, la rezultatele economice ale organizatiei publice la pozitia detinuta in raport cu liderii din domeniu.
6. Sprijin extins pentru educatie si instruire pentru ca flexibilitatea cere educatie continua.
7. Flexibilitatea locului de munca, ca o prima conditie a flexibilitatii angajatului.
|
Biblioteca Euroacademia 
